MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Extindere acţiune penală - abuz în serviciu ş.a. - SUPC - PÎCCJ

                                                                                                                5 ianuarie 2017

 

COMUNICAT

 

  Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Certificate de revoluţionar false”, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus prin ordonanţă extinderea acţiunii penale faţă de inculpaţii SANDA ADRIAN, TĂNASE DENISA-CORINA şi CECHI CRISTINA-VALENTINA, întrucât s-au constatat noi fapte penale în sarcina acestora, respectiv comiterea a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a trei infracţiuni de abuz în serviciu.

Din probele administrate până în prezent a reieşit că, în calitate de membri ai Comisiei pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 341/2004, constituită la nivelul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv acelea de a verifica, admite sau respinge solicitările privind includerea şi a altor localităţi în categoria celor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, au emis mai multe procese verbale, respectiv decizii, cu încălcarea prevederilor legale cu privire la condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a primi titlul de ”Luptător cu rol determinant”. În consecinţă, prin includerea a cinci oraşe în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului, un număr mare de persoane au primit fără drept, începând cu data de 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie lunară de 2020 lei, producând următoarele prejudicii bugetului de stat:

  • Constanţa - 157 de persoane: prejudiciu estimat în valoare totală de 6.977.080 lei;
  • Craiova - 125 de persoane: prejudiciu estimat în valoare totală de 5.555.000 lei;
  • Reşiţa - 228 de persoane: prejudiciu estimat în valoare totală de 10.132.320 lei;
  • Arad - 68 de persoane: prejudiciu estimat în valoare totală de 3.019.200 lei;
  • Braşov - 330 de persoane: prejudiciu estimat în valoare totală de 14.665.200 lei.

Totodată, cercetările au relevat că săvârşirea celor trei infracţiuni de abuz în serviciu a constat în includerea în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului şi a oraşelor Piatra Neamţ, Hunedoara şi Suceava, cauzându-se prin aceasta o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale României, respectiv afectarea negativă a bugetului de stat prin crearea condiţiilor necesare în vederea acordării indemnizaţiilor unor persoane care nu au avut rol determinant la victoria Revoluţiei din 1989. Stabilirea, în mod incorect, a modalităţilor de exercitare a recunoştinţei pe care statul român o datorează faţă de persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei din 1989, nerespectarea criteriilor clare de evidenţiere şi determinare a persoanelor care au avut un rol determinant la victoria Revoluţiei din 1989, reprezintă aspecte care au încurajat abuzurile şi încălcarea prevederilor legale şi au  impact social negativ care aduce atingere autorităţii statului.

Astfel, din probatoriul administrat a rezultat că, deşi nu îndeplineau condiţiile cerute de lege, au fost incluse în categoria celor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului, în total 13 localități: Constanţa, Craiova, Reşiţa, Arad, Braşov, Piatra Neamţ, Hunedoara, Suceava, Deva, Buzău, Băile Herculane, Târgoviște şi Brăila.

Reamintim că în această cauză, pe 16 noiembrie 2016, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, s-au efectuat un număr de 21 de percheziţii domiciliare, atât la domiciliile/reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor menţionate mai sus cât şi la sediile unor instituţii publice. Ulterior, faţă de mai mulţi inculpaţi s-au dispus măsuri preventive.

Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei şi stabilirii răspunderii penale.

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.