MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

PRINCIPALELE  OBIECTIVE  ALE   MINISTERULUI  PUBLIC  PENTRU ANUL  2016

 

balanta.png

În exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societății şi de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor,  Ministerul Public îşi stabileşte la începutul fiecărui an obiectivele principale. Pentru anul 2016, acestea sunt:

1. Continuarea  progreselor  în combaterea corupției în administrația publică locală, prin:
a) Sporirea efectivităţii în instrumentarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de corupţie şi conflict de interese în domeniile identificate ca prezentând risc major de corupţie sistemică, cum sunt: achiziţiile publice, fraudarea bugetului asigurărilor sociale şi de sănătate, educaţia, domeniul silvic;
b) Continuarea efectuării şi diseminării analizelor semestriale de risc privind implementarea strategiilor locale anticorupție;

c) Efectuarea de controale tematice;
d) Luarea de măsuri, potrivit competenţelor, pentru prevenirea corupţiei în domeniile prioritare – educaţie, sănătate, administraţie publică locală, în raport de riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie constatate în cauzele penale;
e) Luarea de măsuri pentru specializarea noilor procurori desemnați să investigheze infracțiuni de corupție mică.
 

2. Sporirea eficienței în instrumentarea cauzelor  având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor și evaziune fiscală, prin:
a) Măsuri pentru soluţionarea cauzelor vechi şi creşterea numărului de rechizitorii şi inculpaţi trimişi în judecată, inclusiv persoane juridice;
b) Măsuri pentru creşterea operativităţii şi a calităţii actelor de urmărire penală în cauzele în care Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B.) a sesizat existenţa unor indicii de spălare a banilor - prioritizarea acestor cauze, diseminarea modelelor de bune practici şi a tipologiilor de spălare a banilor identificate, formarea profesională a procurorilor şi a specialiştilor antifraudă detaşaţi la parchete în materia analizei financiare efectuate de O.N.P.C.S.B.;
c) Măsuri pentru ca procurorii să-şi exercite corespunzător obligaţia de supraveghere a efectuării actelor de urmărire penală de către organele de poliţie judiciară;
d) Intensificarea activităţilor de identificare şi indisponibilizare a bunurilor provenite din infracţiuni, a instrumentelor infracţiunii şi a bunurilor de o valoare echivalentă, inclusiv cele aflate în alte jurisdicţii, pentru recuperarea prejudiciilor cauzate statului şi aplicarea măsurilor de confiscare;
e) Măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al procurorilor desemnaţi să investigheze infracţiuni economico-financiare;
f) Organizarea de activităţi de pregătire profesională descentralizată în materia investigaţiei financiare la nivelul fiecărui parchet de pe lângă curţile de apel;
g) Repararea prejudiciilor create prin infracțiuni.

3. Combaterea infracţiunilor silvice prevăzute de Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum şi a faptelor de corupţie, abuz în serviciu, spălare de bani în legătură cu defrişările ilegale de pădure, prin:
a) Evaluarea situaţiei actuale a cauzelor având acest obiect şi dispunerea de măsuri pentru efectuarea unor anchete efective;
b) Prioritizarea investigaţiilor;
c) Luarea de măsuri pentru restabilirea situaţiei anterioare infracţiunii.

4. Continuarea monitorizării modalităţii de efectuare a anchetelor penale, pentru evitarea încălcării drepturilor garantate de art. 2 (dreptul la viaţă) şi 3 (interzicerea torturii, a tratamentelor inumane ori degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub aspect material şi procedural, prin:
a) Dispunerea de măsuri pentru desfăşurarea de anchete penale efective în materia relelor tratamente aplicate de agenţi ai statului (grupul de cauze Barbu Anghelescu împotriva României) - rol activ sporit, celeritate/promptitudine, nemijlocirea anchetei penale, stabilirea unor standarde pe diferite categorii de mijloace de probă;
b) Prioritizarea instrumentării cauzelor având ca obiect abuzurile comise asupra persoanelor instituționalizate sau internate, aflate în situații vulnerabile (minori sau alte persoane lipsite de capacitate de exercițiu ori aflate în situații speciale – afecţiuni psihice ori alte dizabilităţi) şi monitorizarea acestora la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comunicarea acestui obiectiv Inspectoratului General al Poliției Române pentru luarea de măsuri corelative;
c) Efectuarea de analize ale soluțiilor dispuse de procurori în cauzele în care sunt sesizate acte de violenţă sau abuz sexual asupra persoanelor vulnerabile instituționalizate/internate, în special minori lipsiţi de ocrotire părintească, evaluarea modalității de investigare a acestor fapte și luarea de măsuri pentru respectarea drepturilor garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
d) Pregătire profesională specifică – conştientizarea gravităţii acestor fapte şi luarea de măsuri ferme pentru combaterea lor.

5. Echilibrarea volumului de activitate al parchetelor şi creşterea indicatorilor de eficienţă şi efectivitate, prin:
a) Continuarea demersurilor pentru crearea în cadrul Poliţiei Române a unei structuri distincte de poliţie judiciară, care să asigure exclusiv activitatea de urmărire penală;
b) Justa repartizare a sarcinilor în cadrul compartimentelor fiecărui parchet, luându-se în considerare complexitatea şi volumul cauzelor/lucrărilor repartizate, astfel încât să se asigure o încărcătură echilibrată la nivelul fiecărui procuror;
c) Folosirea eficientă a inspectorilor antifraudă detaşaţi la parchete;
d) Continuarea demersurilor pentru delegarea în cadrul parchetelor a unor poliţişti, pentru a spori eficienţa urmăririi penale în cauzele de mare complexitate;
e) Implementarea Proiectului finanţat prin POCA OS 1.3 - Crearea unui sistem de management al înregistrărilor audierilor audio-video conform prevederilor noului Cod de procedură penală, beneficiari fiind Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi toate unităţile de parchet subordonate, constând în implementarea unui sistem informatic modern şi performant, ce va reduce semnificativ durata acestei faze a procesului penal şi va facilita munca procurorilor, a grefierilor şi, ulterior, a judecătorilor.

6. Uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigații și măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor, prin:
a) Elaborarea de note de studiu și de îndrumări cu privire la problemele de drept sesizate în practică de parchete;
b) Întocmirea analizelor în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, identificarea și remedierea aspectelor de practică neunitară în activitatea parchetelor;
c) Continuarea publicării în rețeaua INTRANET a tuturor rechizitoriilor și hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în domeniile prioritare ale Ministerului Public.