08.11.2011

COMUNICAT

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: 

                Procurori ai  Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în continuarea cercetărilor efectuate în cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de delapidare, în dauna PETROM SERVICE SA şi spălare a banilor, au solicitat la data de 8.11.2011 magistraţilor Tribunalului Bucureşti,

   Arestarea preventivă a inculpaţilor: LUCA LIVIU, ŢURCAN OCTAVIAN, ŞUPEALĂ GHEORGHE, MIHAI SORIN, VÂNTU SORIN OVIDIU, RÂMBOACĂ MIHAI VIOREL, RÂMBOACĂ RĂZVAN FLORIN, ANAGNOSTOPOL ZIZI, BRAŞOVEANU DANIELA, BOHÂLŢEANU IOAN pentru o durată de 29 zile.

 Propunerea de arestare preventivă a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea S.C. Petromservice S.A. în stare de insolvenţă şi existenţa unor datorii  bugetare de aproximativ 100 de milioane de euro, împrejurări ce conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare.

De asemenea, numărul foarte mare al persoanelor prejudiciate, prin faptele inculpaţilor, aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom S.A. şi 7.000 de acţionari persoane fizice, cu o condiţie materială modestă , la care se adaugă sursele limitate de informaţii pentru acestea şi faptul că  nu îşi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză,  constituie  motive temeinice, ce probează gravitatea faptelor şi sunt de natură să justifice luarea  măsurii  arestare preventive.

Reacţia publică, în raport cu faptele grave descrise, care au prejudiciat patrimoniul a zeci de mii de persoane şi bugetul consolidat al statului  constituie argumentele, din cuprinsul propunerii de arestare preventivă, care dovedesc vătămarea climatului social şi impun cu necesitate un răspuns ferm al autorităţii judiciare. Aceasta, deoarece lăsarea în libertate inculpaţilor poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că veniturile lor nu mai pot fi protejate, urmare unor fapte de același gen.

Pe de altă parte, infracţiunile de delapidare în formă calificată şi de spălare de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică.

             În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.

Modul de operare al inculpaţilor denotă  specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare.

Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate.

           Probele administrate până în acest moment al urmăririi penale au relevat că, falimentarea controlată a PETROM SERVICE SA  a condus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 euro şi afectarea a 72.000 membrii ai Asociaţiei Salariaţilor şi a produs, indirect, prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au instituit, în cauză măsura sechestrului asigurator asupra a aproximativ 81 imobile ( dintre acestea aproximativ 46 terenuri intravilane şi extravilane,5 apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurant, alte spaţii comerciale, un bloc de 8 etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare) în vederea recuperării prejudiciului.