MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Mesajul procurorului general Gabriela Scutea - Ziua Justiției 2020

                                                                                               5 iulie2020

ZIUA JUSTIȚIEI 2020

 

Cu prilejul sărbătoririi „Zilei Justiţiei”, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, transmite acest mesaj :

#aigrija  #MinisterulPublic2020

Ziua Justiției celebrează în fiecare an eforturile și rezultatele aferente din sistemul judiciar. Anul acesta, marcat de schimbări majore la nivel global, Ziua Justiției este un prilej de autoevaluare a activității noastre, un exercițiu de introspecție prin raportare la rolul constituțional al Ministerului Public.

În calitate de procuror general, afirm cu convingere că, în contextul declarării pandemiei de Covid 19 și al decretării stării de urgență în România, cu toate consecințele de ordin juridic și uman care au decurs din aceasta, a fost una dintre cele mai dificile perioade pe care le-a traversat societatea și implicit Ministerul Public. Pentru că, în mod natural, această instituție cu rol cheie în arhitectura constituțională a Statului Român urmează curba de evoluție, respectiv de maturizare, a societății ale cărei interese generale le reprezintă, apărând ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ei.

În contextul măsurilor dispuse prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență, apreciez că Ministerul Public și sistemul de justiție în general au demonstrat capacitate de adaptare și de reacție rapide, exercitându-și prerogativele constituționale și legale cu profesionalism și responsabilitate în condițiile creșterii semnificative a numărului de dosare având ca obiect anumite infracțiuni, corelate specificului acestei perioade dificile. Alături de alte instituții ale statului, cum ar fi Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, în spiritul cooperării și coordonării interinstituționale, Ministerul Public a acționat cu promptitudine, în sensul instrumentării cu celeritate a cauzelor.

Consider, însă, că provocările generate de specificul acestei perioade nu s-au încheiat și în acest sens doresc să transmit un gând de încurajare tuturor procurorilor și în special celor aflați la început de carieră. Îi asigur de încrederea și de sprijinul meu, fiind important ca fiecare să fie conștient că doar un comportament ireproșabil, dincolo de orice compromis, îi poate ține departe de ingerințe și poate fi garanția reală a  independenței.

Procurorii trebuie să își consolideze cultura că, respectându-și statutul profesional, îi respectă de fapt pe cei ale căror interese sunt chemați să le reprezinte, respectiv pe cetățeni. Procurorii trebuie să aibă încrederea societății că prin aplicarea legii în mod egal, prin descoperirea la timp a infracțiunilor și instrumentarea cu profesionalism a cauzelor infractorii sunt trimiși în judecată indiferent de numele acestora, iar victimelor infracțiunilor  le este respectat pe  deplin dreptul la protecție.

Acesta trebuie să fie profilul procurorului și cred că el trebuie să reprezinte deopotrivă un deziderat instituțional și o obligație individuală a fiecăruia dintre noi, astfel încât activitatea Ministerului Public în ansamblul său să fie definită de legalitate și conformă cu standardele justiției la nivel european. 

Procurorii au fost expuși ani la rând unor atacuri sistematice și directe, menite să aducă atingere independenței lor și, din această perspectivă, apreciez că predecesorii mei au avut o misiune extrem de grea. Cred însă că, dacă anii anteriori au fost caracterizați de rezistența în fața asaltului asupra justiției, prin încercările repetate de ciuntire a legislației, acum este momentul pentru reconstrucție și dezvoltare în Ministerul Public.

Din fericire, experiența acestei perioade recente demonstrează fără putere de tăgadă că în România cultura civică s-a consolidat, cetățenii ieșind în stradă pentru apărarea statului de drept. Acum este timpul însă pentru afirmarea vigilenței civice la un alt nivel, cel individual.  Corupția se menține pentru că este îngăduită de fiecare dată când cineva ”închide  ochii” la o încălcare a legii.

Corupția nu este concentrată într-o anumită zonă geografică, dimpotrivă, e mai răspândită decât ne place să credem și barometrele de opinie publică ne confirmă acest lucru. De asemenea, corupția nu este un fenomen care afectează doar unele  domenii, însă atunci când vorbim despre corupția din sistemul de sănătate, apreciez că ea poate fi considerată că afectează siguranța națională. Intervenția procurorilor în descoperirea și instrumentarea acestor infracțiuni este eficientă, însă rezultatul depinde în bună măsură de creșterea gradului de conștientizare la nivelul societății a realității că faptele de mică corupție, aparent neînsemnate și cauționabile într-o accepțiune comună, fac posibilă marea corupție.   

Să nu uităm nici de infracțiunile contra mediului, indiferent că vorbim despre tăierea pădurilor sau problematica deșeurilor. Acestea sunt considerate la nivel european ca un domeniu prioritar de protecție, fiind cu atât mai grave atunci când reprezintă expresia unei legături de cauzalitate între corupție și acțiunea unor grupări de criminalitate organizată. Cred că nici un cetățean de bun simț al României nu-și dorește să trăiască într-un mediu poluat sau că teritoriul României să se transforme într-o groapă de gunoi. Pentru ca generațiile următoare să se mai poată bucura de mediul în care trăiesc, acest fenomen trebuie combătut cu fermitate, de aceea trebuie considerat un domeniu prioritar vizat de activitatea de urmărire penală.  

Nu aș putea încheia această trecere în revistă a principalelor fenomene cu care ne confruntăm pe terenul infracționalității fără sa mă refer la creșterea îngrijorătoare a infracțiunilor de violență în familie îndreptate în special împotriva femeii și a copiilor.

Violențele din cadrul relațiilor apropiate reprezintă o problemă socială gravă și adesea ascunsă care poate cauza traume psihologice și fizice sistematice, cu consecințe severe din cauză că autorul infracțiunii este o persoană în care victima ar trebui să aibă încredere. Protecția victimelor, care în multe cazuri au rezerve să participe în cadrul procedurilor penale și din cauza lipsei de încredere în autorități, se impune a fi asigurată cu maximă eficiență. 

Nu în ultimul rând, folosesc acest prilej pentru a mulțumi jurnaliștilor care, în exercitarea rolului presei de câine de pază al democrației, aduc în atenția publicului și implicit a procurorilor, prin investigațiile pe care le realizează, fapte care contravin ordinii de drept din societate. Procurorii nu fac dosare bazate pe decupaje din ziare, însă nu de puține ori materialele de presă reprezintă o primă treaptă spre aflarea adevărului judiciar.

Adresez un mesaj de felicitare și de mobilizare pentru consolidarea culturii instituționale și a rezultatelor întregului corp profesional al Ministerului Public, care este angajat prin complementaritate în realizarea misiunii instituției.

Încrederea societății, ale cărei interese le reprezintă Ministerul Public, se câștigă zi de zi!