| Nr.crt. |
Data formulării
concluziilor |
Obiectul |
Decizia Înaltei Curți de
Casație și Justiție |
| 1. |
11.01.2023 |
Dacă sintagma "când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia", ce constituie conținutul articolului 453 alin. 1 lit. e) Cod procedură penală, precum și sintagma "toate hotărârile care nu se pot concilia" ce constituie conținutul articolului 453 alin. 5 Cod procedură penală se referă și la situatia în care starea de neconciliabilitate s-a creat între o hotărâre civilă definitivă cu caracter sancționator şi, pe de altă parte, o hotărâre penală definitivă, în condițiile în care ambele hotărâri definitive au ca obiect stări de fapt identice sau conexe. |
Dosar nr. 2564/1/2022
Decizia nr. 10/13.02.2023 |
| 2. |
13.01.2023 |
Dacă unitatea militară – spital militar este autoritate publică sau instituţie publică, iar în cazul în care este instituţie publică, dacă o instituţie publică – unitate militară - poate fi subiect activ în calitate de autor al unor infracţiuni de serviciu şi de corupţie, respectiv infracţiunea de luare de mită, prevăzută de dispoziţiile art. 289 alin. (1) Cod Penal şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) Cod penal, infracţiuni care prevăd subiect activ nemijlocit calificat, funcţionar sau funcţionar public. |
Dosar nr. 2564/1/2022
Decizia nr. 9/13.02.2023 |
| 3. |
29.03.2023 |
1.Aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (3) din Codul de procedură penală (în referire la abilitarea procurorului de a încuviința continuarea efectuării percheziției în locurile învecinate celui cu privire la care judecătorul de drepturi și libertăți a autorizat efectuarea percheziției) este sau nu este condiționată de către descrierea acestor locuri învecinate în conținutul încheierii prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției , respectiv în cuprinsul mandatului de percheziție, raportat la prevederile art. 158 alin. (7) lit. f din Codul de procedură penală.
2.Pot sau nu pot fi supuse verificării de legalitate, în procedura de cameră preliminară având de soluționat legalitatea administrării probelor, eventualele neregularități ale încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției. |
Dosar nr. 519/1/2023
Decizia nr. 38/15.05.2023
|
| 4. |
07.04.2023 |
1.„Dacă eroarea de procedură, constând în omisiunea instanței de apel de a analiza o cauză de încetare a procesului penal, întemeiată pe incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale și efectele Deciziei Curții Constituționale a României nr.358 din 26 mai 2022, poate fi examinată ca motiv al contestației în anulare prevăzute de art.426 lit.b din Codul de procedură penală, în etapa admiterii de principiu sau după parcurgerea acestei etape, în raport cu existența unor circumstanțe noi, evidențiate după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu privire la cauza de încetare a procesului penal și dispozițiile art.1 alin.5 și art.147 alin.4 din Constituția României coroborate cu dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cele ale art.11 alin.3 din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la efectele obligatorii și pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale a României în cauzele definitiv soluționate?”
2.„În interpretarea dispozițiilor art.426 lit.b din Codul de procedură penală constituie o eroare de procedură omisiunea instanței de apel de a analiza, potrivit art.5 din Codul penal, incidența în cauză a unei legi penale mai favorabile cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale?” |
Dosar nr. 677/1/2023
Decizia nr. 40/15.05.2023
|
| 5. |
07.04.2023 |
Dacă dispoziţiile art. 10 alin. (1) ind.1 din Legea nr. 241/2005 sunt aplicabile în ipoteza acoperirii prejudiciului ca urmare a unei activităţi nevoluntare, respectiv a unei proceduri de executare silită? |
Dosar nr. 672/1/2023
Decizia nr. 39/15.05.2023
|
| 6. |
28.04.2023 |
1.Dispozițiile art.426 lit.b și art.431 din Codul procedură penală se interpretează în sensul că instanța care soluționează pe fond contestația în anulare are competența, în etapa soluționării pe fond a contestației, să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă, în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport de o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză ?
2.Omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal în raport de legea penală mai favorabilă de la data comiterii faptei până la data judecării cauzei în apel, poate fi invocată prin intermediul contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art.426 lit.b din Codul procedură penală? |
Dosar nr. 914/1/2023
Decizia nr. 43/29.05.2023 |
| 7. |
15.05.2023 |
Cu privire la modul de aplicare al dispoziţiilor art. 16 alin.(1) lit. f Cod procedură penală, art. 309 alin.(1) Cod procedură penală şi art. 315 alin.(1) lit. b Cod procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară reglementată de art. 342 şi urm. Cod procedură penală, respectiv dacă, în cadrul acestei proceduri – vizând verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (în contextul analizării, în principal, a unor excepţii de nelegalitate a actului de punere în mişcare a acţiunii penale şi a actului de sesizare a instanţei, pentru motivul emiterii acestora după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale) – judecătorul de cameră preliminară poate reţine împlinirea acestui termen, pe cale incidentală, ca temei concret al unor nelegalităţi ale actelor contestate, respectiv al unei nelegalităţi privind administrarea probelor ulterior împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, în mod subsecvent constatării nulităţii actului de punere în mişcare a acţiunii penale. |
Dosar nr. 1048/1/2023
Decizia nr. 47/19.06.2023
|
| 8. |
06.06.2023 |
1. Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenţia fizica a organului de urmărire penală, sau dacă acest procedeu probator permite doar (i) pătrunderea de la distanţă într-un astfel de sistem în vederea monitorizării/supravegherii activităţii derulate?
2. Dacă opţiunea asupra emiterii, obţinerii şi/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziţie informatică în vederea copierii integrale a datelor aflate într-un sistem informatic aflat în posesia organului de urmărire penală reprezintă o chestiune de oportunitate, aflată strict în sfera de apreciere a organului de urmărire penală, sau o chestiune de legalitate, supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară? |
Dosar nr. 1235/1/2023
Decizia nr. 56/18.09.2023 |
| 9. |
15.06.2023 |
Constituie infracţiune, în condiţiile art. 335 alin.(3) din Codul Penal, acţiunea de încredinţare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care ştia că se află sub influenţa alcoolului, în cazul în care aceasta din urmă săvârşeşte infracţiunea de refuz de prelevare de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, fiind trimisă în judecată pentru această infracţiune? |
Dosar nr. 1407/1/2023
Decizia nr. 57/18.09.2023 |
| 10. |
23.06.2023 |
Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe în modalitatea violenței în familie, prevăzută de art.193 alin.(2) Cod penal cu aplicarea art.199 alin.(1) Cod penal, ambele norme raportate la art.187 Cod penal privind înțelesul noțiunii de pedeapsa prevăzută de lege, este cel arătat de art.154 alin.(1) lit.c Cod penal sau cel indicat de art.154 alin.(1) lit.d Cod penal, respectiv natura juridică a art.199 alin.(1) Cod penal este :
1. de infracțiune de sine stătătoare (autonomă), 2. de formă agravată a infracțiunii pe lângă care se aplică (în primele 2 situații termenul general de prescripție fiind astfel de 8 ani) sau 3. de cauză specială de agravare a pedepsei în anumite circumstanțe (în această din urmă situație termenul general de prescripție fiind astfel de 5 ani)? |
Dosar nr. 1470/1/2023
Decizia nr. 58/18.09.2023 |
| 11. |
29.06.2023 |
Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.85 alin.2 lit.g din Cod penal, instanța poate impune persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligația de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanță, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere prevăzută la art.84 din Codul penal” |
Dosar nr. 1519/1/2023
Decizia nr. 71/23.10.2023 |
| 12. |
03.08.2023 |
Dacă punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către C.N.I.C. din cadrul S.R.I., în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art.142 Cod procedură penală?
Dacă în procedura prevăzută de art.148 alin. (3) Cod procedură penală, precum și de art.150 alin. (5) Cod procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispozițiile art.139 Cod procedură penală, în cauză existând un mandat de supraveghere tehnică, emis anterior în temeiul acestor din urmă dispoziții. |
Dosar nr. 1796/1/2023
Decizia nr. 64/02.10.2023 |
| 13. |
09.08.2023 |
1. Aplicarea dispozițiilor art. 324 alin. (3) Cod procedură penală - în cauze în care urmărirea penală este obligatoriu a fi efectuată de către procuror - constând în delegarea de către procurorul care efectuează urmărirea penală a efectuării unor acte de urmărire penală către organele de cercetare ale poliției judiciare, este sau nu este condiționată de respectarea dispozițiilor art. 201 Cod procedură penală, cu trimitere la dispozițiile art. 200 Cod procedură penală?
2. În aplicarea dispozițiilor art. 56 alin. (3) Cod procedură penală – cu eventuala incidență a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b Cod procedură penală, corelate cu decizia nr. 302/ 2017 a Curții Constituționale - este sau nu este limitată delegarea efectuării unui act de urmărire penală, de către procurorul ce efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală, la ipoteza imposibilității efectuării actului de către acesta, sau la un anume volum/proporție a efectuării actelor de urmărire penală prin delegare?
3. Dispozițiile art. 7 alin. (1) și alin. (6) din Ordonanța de urgență nr. 78 din 16 noiembrie 2016 a Guvernului României, aprobată prin Legea nr. 120/2018, înlătură efectele dispozițiilor art. 56 alin. (3) Cod procedură penală - eventual corelate cu cele ale art. 201 Cod procedură penală, cu trimitere la dispozițiile art. 200 Cod procedură penală - în sensul că actele de urmărire penală efectuate de către ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, din dispoziția procurorului sunt considerate acte de urmărire penală efectuate nemijlocit de către procuror în exercitarea atribuției de efectuare în mod obligatoriu a urmăririi penale, fără alte condiționări în afara efectuării acestora din dispoziția scrisă a procurorului? |
Dosar nr. 1910/1/2023
Decizia nr. 65/02.10.2023 |
| 14. |
14.12.2023 |
În cazul infracţiunii de camătă, incriminată de art. 351 Cod penal, banii daţi cu dobândă, ca îndeletnicire, intră în categoria bunurilor supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale, conform art. 112 alin. (1) lit. b Cod penal, sau obiect al acestei măsuri de siguranţă poate să îl constituie doar dobânda obţinută prin săvârşirea infracţiunii, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e Cod penal? |
Dosar nr. 2770/1/2023
Decizia nr. 26/27.01.2025 |
English
Română
